Mie, personal... adică nu știu alții cum sunt, vorba lui Creangă (subliniez - Creangă), dar când mă gândesc la lemn în orice stare a lui, finisat, nefinisat, șlefuit, brad direct din pădure, nou, vechi, vopsit, nelăcuit, cojit, minimalist nu pot să nu mă bucur de existența lui în natură... și de-aia spun că e clar că trebuie să mergem la plantări primăvara aceasta. ca voluntari, fără să așteptăm nimic, nu că aș fi eu peisagist, dar din experiență vă zic că și plantatul de arbori, dar și munca voluntară ne ajută ca ființe. Vă țin la curent cu programul de plantări.
Lemnul este de aici, bineînțeles.
Carlito Carvalhosa fiind autorul expoziției de mai sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu